din lat. musecquscus, și acest lucru de la gr. μουσικός mousikós; forma f., de la lat. musca, și aceasta a gr. nr.
1. adj. referitoare la sau referitoare la muzică. Instrument muzical. Compoziție muzicală.
2. m. și f. persoană care cunoaște sau exercită arta muzicii, mai ales ca instrumentist sau compozitor.
3. ei m. Cuba. faurestina.
4. F. melodie, ritm și armonie, combinate.
5. f. Succesiunea sunetelor modulate pentru a recrea urechea.
6. F. Concert de instrumente sau voci, sau ambele în același timp.
7. F. arta de a combina sunetele vocii umane sau ale instrumentelor, sau ale ambelor în același timp, astfel încât să producă încântare, agitând sensibilitatea, fie ea veselă sau tristă.
8. F. compania muzicienilor care cântă sau cântă împreună. Muzica Capelei Regale.
9. F. compoziție muzicală. Muzica acestei opere este de un astfel de autor.
10. f. Colecție de lucrări pe care sunt scrise compoziții muzicale. Muzica capelei este stocată în acest birou.
11. F. sunet plăcut la ureche. Muzica vântului printre ramuri. Muzica apei pârâului.
12. tu f. pl. Zgomot urât.
13. tu f.pl. Muzică cerească.
muzică armonică
Tb. ~ muzicuță, p.ne.
1. f. muzică vocală.
Muzică cerească
1. tu f.pl. cuvinte elegante și promisiuni zadarnice care nu au substanță sau utilitate.
muzică armonică
V. ~ muzicuță.
muzică instrumentală
1. F. muzică compusă numai pentru instrumente.
muzică ușoară
1. f.muzică foarte melodioasă și atrăgătoare, care este capturată și amintită mai ușor decât altele.
muzică simplă
1. cântarea gregoriană.
Muzică măsurabilă
1. F. cântarea organelor.
cursă de șoareci Muzică
1. tu f.pl. muzică proastă sau produsă de voci proaste sau de instrumente de ton.
muzică ritmică
1. f. muzică în care predomină elementul ritmic.
muzică vocală
1. F. muzică compusă pentru voci, singură sau însoțită de instrumente.
muzică și acompaniament
1. tu f.pl. oameni de calitate inferioară într-un concurs, la distincția primului sau principalului.
muzician senior
1. m. Director al unei trupe militare.
cu muzica buna vine
1. expr. coloq. U. să reproșeze celui care cere o impertinență sau ceva care nu-i place persoanei de la care este solicitată.
cu muzică în altă parte
1. expr. coloq. U. să respingă și să mustre pe cei care vin să deranjeze sau cu impertinență. Du-te cu muzica în altă parte.
oferirea de muzică unei persoane surde
1. loc. verb. coloq. Pentru a lucra în zadar pentru a convinge pe cineva.
mergând muzica în interiorul
1. loc. verb. mergeți în interiorul procesiunii.
nu înțeleg pe cineva Muzică
1. loc. verb. coloq. Să fie orb la ceea ce nu-i pasă să audă.
șir de muzică
cutie muzicală
carte muzicală
hârtie muzicală
ceas muzical