această cercetare:
- s-a constatat că fumatul de țigară a crescut probabilitatea de recidivă în rândul persoanelor aflate în recuperare după tulburarea consumului de substanțe (SUD).
- sugerează că ajutarea pacienților să renunțe și să rămână abstinenți de la fumat poate îmbunătăți șansele lor de recuperare susținută din utilizarea altor medicamente.
Dr. Andrea H. Weinberger de la școala absolventă de Psihologie Ferkauf, Universitatea Yeshiva; Dr. Renee D. Goodwin de la școala absolventă de Sănătate Publică și Politică de Sănătate, Universitatea din New York; și colegii au analizat datele furnizate de 5.515 persoane care au răspuns la Sondajul Național Epidemiologic privind alcoolul și condițiile conexe (NESARC) în 2001-2002 și din nou în 2004-2005. Toți acești oameni au avut o istorie de SUD, dar care au fost în remisie de la SUD și abstinenți de la consumul de droguri la interviul inițial (Figura 1).
cercetatorii au descoperit ca persoanele care au fumat tigari la interviul initial si care inca fumau 3 ani mai tarziu aveau de aproximativ 1,5 ori mai multe sanse de a consuma droguri si de doua ori mai multe sanse de a avea SUD la follow-up decat cei care au renuntat la fumat. În rândul nefumătorilor la interviul inițial, cei care au început să fumeze între interviuri au fost de aproape 5 ori mai predispuși să raporteze consumul de substanțe la urmărire, comparativ cu cei care nu au fumat (Figura 2).
fumătorii mai grei au avut și mai multe șanse să recidiveze la SUD. În rândul fumătorilor la interviul inițial, șansele de recidivă au crescut cu 0, 7 la sută pentru fiecare țigară afumată pe zi 3 ani mai târziu. În rândul nefumătorilor la interviul inițial, șansele de recidivă au crescut cu 2, 4 la sută pentru fiecare țigară afumată pe zi 3 ani mai târziu.
cercetatorii citeaza posibile explicatii de ce fumatul ar putea creste probabilitatea de recidiva SUD:
- fumatul de țigară însoțește adesea consumul ilicit de droguri, iar țigările pot servi drept indiciu de droguri și declanșator de recidivă.
- unele studii au legat expunerea la nicotină de pofta de stimulente și opiacee.
fumatul și tratamentul cu SUD
fumatul este omniprezent în rândul persoanelor cu SUD, iar unele tradiții clinice și opinia publică susțin că renunțarea concomitentă la fumat este prea dificilă pentru pacienții care se luptă să se abțină de la consumul de substanțe. S-a sugerat chiar că fumatul poate ajuta pacienții cu SUD să obțină abstinență timpurie. Cu toate acestea, acest studiu și altele indică faptul că pacienții se pot descurca mai bine dacă programele de tratament abordează renunțarea la fumat și tratamentul pentru alte substanțe simultan.
„percepția că utilizarea țigărilor ajută la abținerea de la alcool și alte medicamente a favorizat o cultură a fumatului în rândul acestei populații de pacienți”, spune dr.Goodwin. „Până în prezent, cea mai mare parte a dovezilor sugerează că renunțarea concomitentă la fumat și tratamentul consumului de substanțe este cea mai benefică abordare”, notează dr.Goodwin.
Dr. Heather L. Kimmel, administrator om de știință în Domeniul Sănătății al filialei de cercetare epidemiologică a Nida, este de acord, adăugând: „chiar dacă diferite substanțe au mecanisme farmacologice diferite, toate medicamentele de abuz afectează în cele din urmă aceeași cale de recompensă. Abstinența de la toate acestea va ajuta pacientul să treacă la o nouă stare fiziologică și, sperăm, la o nouă stare mentală.”
acest studiu a fost susținut de NIH grant DA20892.
Text descrierea figurii 1
figura ilustrează designul studiului, care a inclus două evaluări indicate de casetele gri. Axa x orizontală arată linia de timp a studiului. Caseta Albastru închis din stânga indică un istoric al tulburării consumului de substanțe (SUD) înainte de 2000-2001. Marcajul 2001-2002 și caseta gri de deasupra acestuia indică interviul inițial al studiului, în timpul căruia respondenții au fost întrebați despre statutul lor de fumat. Marcajul de bifare din 2004-2005 și caseta gri de deasupra acestuia indică interviul de urmărire, în timpul căruia respondenții au fost întrebați despre starea lor de fumat, starea consumului de substanțe și recidiva la SUD.
Text descrierea figurii 2
această diagramă de bare ilustrează consumul de substanțe al respondenților din studiu la interviul de urmărire care a fost realizat la 3 ani de la interviul inițial, în funcție de statutul lor de fumat la interviul inițial. Axa x orizontală arată procentul respondenților la interviul de urmărire de la 0% la 100%. Axa verticală y indică starea fumatului (fumat vs. nefumător) la interviul inițial. Culorile barelor indică starea consumului de substanțe la interviul de urmărire, cu albastru care indică lipsa consumului de substanțe, roșu care indică consumul de substanțe și verde care indică recidiva la SUD. Dintre respondenții care au fumat la interviul inițial, dar nu au fumat între interviuri (primul bar), aproximativ 90% nu au consumat substanțe, aproximativ 7,5% au raportat consumul de substanțe și aproximativ 2% au recidivat la SUD la interviul de urmărire. Dintre respondenții care au fumat la interviul inițial și au continuat să fumeze între interviuri (a doua bară), aproximativ 85% nu au consumat substanțe, 11% au raportat consumul de substanțe și aproximativ 4% au recidivat la SUD la interviul de urmărire. Dintre respondenții care nu au fumat la interviul inițial și, de asemenea, nu au fumat între interviuri (a treia bară), aproximativ 92% au raportat că nu au consumat substanțe, aproximativ 7% au raportat că au consumat substanțe și mai puțin de 2% au recidivat la SUD la interviul de urmărire. Dintre respondenții care nu au fumat la interviul inițial, dar au inițiat fumatul între interviuri (a patra bară), aproximativ 80% nu au consumat substanțe, aproximativ 9% au raportat consumul de substanțe și aproximativ 11% au avut SUD la interviul de urmărire.