Introducere: generarea trombinei (TG) evaluează capacitatea hemostatică a unui individ și indică riscul de sângerare și tromboză al unei persoane. TG depindepe echilibrul dintre procesele pro-și anticoagulante în plasma de coagulare. Recent, am dezvoltat o metodă de studiu a principalelor procese pro – și anticoagulante la baza TG, numită metoda dinamicii trombinei. Se știe că tratamentul cu antagonist al vitaminei K (VKA) reduce TG și că reducerea TG se corelează cu raportul internațional normalizat (INR). În acest studiu, ne propunem să investigăm efectul terapiei VKA asupra dinamicii TG prin examinarea conversiei protrombinei și inactivării trombinei.
materiale și metode: TG a fost măsurat în plasmă slabă plachetară la factorul tisular 1 pM la 129 subiecți sănătoși și 129 pacienți tratați cu VKA. Pacienții au fost clasificați în funcție de valoarea INR: INR<2 (n=17), 2<INR<3 (N=55), 3<INR<4 (n=38) și INR>4 (n=19). Dinamica trombinei a fost calculată pe baza curbelor TG și a nivelurilor plasmatice de antitrombină (AT), macroglobulină (A2M) și fibrinogen. Au fost determinați trei parametri dinamici ai trombinei: cantitatea totală de conversie a protrombinei (PCtot), rata maximă de conversie a protrombinei (PCmax) și capacitatea de descompunere a trombinei (TDC) a fiecărei probe de plasmă.
rezultate: tratamentul cu antagoniști ai vitaminei K a redus semnificativ ETP și înălțimea vârfului la toate valorile INR (p<0,001), iar INR este corelat negativ cu TEP și înălțimea vârfului (R2=0,47, p<0,001). Timpul de întârziere a fost crescut la pacienți comparativ cu grupurile de control (3, 3 față de 16, 3 min, P<0, 001). VKA reduce conversia protrombinei prin scăderea atât a cantității totale de protrombină convertită, cât și a ratei maxime a protrombinazei (figura 1a-C). În mod surprinzător, rata de inactivare a trombinei a fost atenuată la pacienții tratați cu VKA, iar acest efect a fost independent de INR (0,67 vs.0,58 min-1, p<0,001, figura 1D).
după cum s-a raportat anterior, capacitatea de descompunere a trombinei depinde în principal de nivelul plasmatic de antitrombină și fibrinogen. Concentrațiile plasmatice de antitrombină au fost comparabile între subiecții sănătoși și pacienții tratați cu VKA (figura 2a) și au arătat o corelație pozitivă clară cu constanta de dezintegrare a trombinei la grupul de pacienți (R2=0,72, p<0,001, figura 2c). Deoarece nivelurile de antitrombină nu diferă între subiecții sănătoși și pacienți, diferența de TDC nu a putut fi atribuită antitrombinei. În schimb, nivelurile de fibrinogen au fost crescute la toți pacienții, indiferent de INR (figura 2b) și au fost corelate negativ cu TDC (R2=0,13, p<0,001, figura 2D). Prin urmare, am efectuat teste in silico pentru a investiga dacă degradarea trombinei este atenuată la pacienți prin niveluri ridicate de fibrinogen, prin calcularea conversiei protrombinei ca și cum nivelurile de fibrinogen ar fi fiziologice (nivelul mediu de fibrinogen găsit la grupul de subiecți sănătoși). Figura 2e-F arată că, într-adevăr, capacitatea de dezintegrare a trombinei la pacienți este redusă în comparație cu grupurile de control datorită nivelurilor crescute de fibrinogen. Dacă într-un model in silico al capacității de dezintegrare a trombinei, nivelurile măsurate de fibrinogen sunt substituite cu nivelurile medii sănătoase de fibrinogen subiect, constanta de dezintegrare a trombinei revine la normal (0,67 vs.0,63 min-1, p=0,238) la pacienții tratați cu VKA.
concluzie: analiza dinamicii trombinei arată că conversia protrombinei este redusă la pacienții tratați cu VKA și că inactivarea trombinei este atenuată semnificativ. Demonstrăm că acest din urmă efect poate fi atribuit nivelurilor ridicate de fibrinogen care însoțesc tratamentul VKA.
dinamica trombinei la subiecții sănătoși și la pacienții cu VKA. (A) curbele de conversie a protrombinei. (B) PCtot: cantitatea totală de protrombină convertită; (C) PCmax: rata maximă de conversie a protrombinei; (D) TDC: capacitatea de dezintegrare a trombinei. *p <0, 05, **p<0, 01, ***p< 0, 001 comparativ cu subiecții sănătoși.
dinamica trombinei la subiecții sănătoși și la pacienții cu VKA. (A) curbele de conversie a protrombinei. (B) PCtot: cantitatea totală de protrombină convertită; (C) PCmax: rata maximă de conversie a protrombinei; (D) TDC: capacitatea de dezintegrare a trombinei. *p <0, 05, **p<0, 01, ***p< 0, 001 comparativ cu subiecții sănătoși.
rolul nivelurilor plasmatice de antitrombină și fibrinogen în atenuarea capacității de inactivare a trombinei la pacienții cu AVC. (A) nivelurile de antitrombină la subiecți și pacienți sănătoși; (b) nivelurile de Fibrinogen la subiecți și pacienți sănătoși. (C-D) corelarea capacității de dezintegrare a trombinei cu nivelurile de antitrombină (C) și fibrinogen (D). (E) capacitatea măsurată de dezintegrare a trombinei la subiecții sănătoși și la pacienți. (F) capacitatea simulată de dezintegrare a trombinei la subiecții sănătoși și la pacienți la niveluri fiziologice de fibrinogen. *p <0, 05, **p<0, 01, ***p< 0, 001 comparativ cu subiecții sănătoși.
rolul nivelurilor plasmatice de antitrombină și fibrinogen în atenuarea capacității de inactivare a trombinei la pacienții cu AVC. (A) nivelurile de antitrombină la subiecți și pacienți sănătoși; (b) nivelurile de Fibrinogen la subiecți și pacienți sănătoși. (C-D) corelarea capacității de dezintegrare a trombinei cu nivelurile de antitrombină (C) și fibrinogen (D). (E) capacitatea măsurată de dezintegrare a trombinei la subiecții sănătoși și la pacienți. (F) capacitatea simulată de dezintegrare a trombinei la subiecții sănătoși și la pacienți la niveluri fiziologice de fibrinogen. *p <0, 05, **p<0, 01, ***p< 0, 001 comparativ cu subiecții sănătoși.
Hemker:Diagnosticarea Stago: Consultanță.