interfața umană a computerului (HCI) a fost cunoscută anterior sub numele de studii om-mașină sau interacțiune om-mașină. Se ocupă de proiectarea, execuția și evaluarea sistemelor informatice și a fenomenelor conexe care sunt destinate utilizării umane.
HCI poate fi utilizat în toate disciplinele ori de câte ori există posibilitatea instalării computerului. Unele dintre domeniile în care HCI poate fi implementat cu o importanță distinctivă sunt menționate mai jos−
-
Informatică − pentru proiectarea și ingineria aplicațiilor.
-
psihologie-pentru aplicarea teoriilor și a scopului analitic.
-
Sociologie − pentru interacțiunea dintre tehnologie și organizație.
-
Design Industrial – pentru produse interactive, cum ar fi telefoane mobile, cuptor cu microunde, etc.
organizația lider mondial în HCI este ACM-SIGCHI, care reprezintă Asociația pentru mașini de calculator − grup de interes special pentru interacțiunea Computer–om. SIGCHI definește Informatica ca fiind disciplina de bază a HCI. În India, a apărut ca o propunere de interacțiune, bazată mai ales în domeniul designului.
obiectiv
intenția acestui subiect este de a învăța modalitățile de proiectare a interfețelor sau interacțiunilor ușor de utilizat. Având în vedere care, vom învăța următoarele−
-
modalități de proiectare și evaluare a sistemelor interactive.
-
modalități de reducere a timpului de proiectare prin intermediul sistemului cognitiv și al modelelor de sarcini.
-
proceduri și euristici pentru proiectarea interactivă a sistemului.
evoluția istorică
de la computerele inițiale care efectuează procesarea lotului până la proiectarea centrată pe utilizator, au existat mai multe repere care sunt menționate mai jos−
-
computer timpuriu (de ex. ENIAC, 1946) – îmbunătățirea tehnologiei H / W A adus o creștere masivă a puterii de calcul. Oamenii au început să se gândească la idei inovatoare.
-
unitate de afișare vizuală (anii 1950) − SAGE (mediu semiautomat la sol), un sistem de apărare aeriană din SUA a folosit cea mai veche versiune a VDU.
-
dezvoltarea Sketchpad (1962) – Ivan Sutherland a dezvoltat Sketchpad și a dovedit că computerul poate fi folosit pentru mai mult decât prelucrarea datelor.
-
Douglas Engelbart a introdus ideea seturilor de instrumente de programare (1963) – sistemele mai mici au creat sisteme și Componente mai mari.
-
introducerea procesorului de text, Mouse (1968) − proiectarea NLS (sistem oNLine).
-
introducerea calculatorului personal Dynabook (anii 1970) − dezvoltat smalltalk la Xerox PARC.
-
interfețe Windows și WIMP − lucrări simultane la un desktop, comutarea între lucru și ecrane, interacțiune secvențială.
-
ideea metaforei-Xerox star și alto au fost primele sisteme care au folosit conceptul de metafore, ceea ce a dus la spontaneitatea interfeței.
-
manipularea directă introdusă de Ben Shneiderman (1982) − folosit pentru prima dată în Apple Mac PC (1984) care a redus șansele de erori sintactice.
-
Vannevar Bush a introdus hipertext (1945)-pentru a desemna structura neliniară a textului.
-
Multimodalitate (sfârșitul anilor 1980).
-
Computer Supported Cooperative Work (1990) – comunicare mediată de calculator.
-
WWW (1989) − primul browser grafic (mozaic) a venit în 1993.
-
Ubiquitous Computing − în prezent cea mai activă zonă de cercetare din HCI. Senzor bazat / context conștient de calcul, de asemenea, cunoscut sub numele de pervasive computing.
rădăcinile HCI în India
unii designeri de creație și Comunicare grafică au început să arate interes în domeniul HCI de la sfârșitul anilor ‘ 80. Alții au trecut pragul prin proiectarea programului pentru titlurile CD ROM. Unii dintre ei au intrat în domeniu prin proiectarea pentru web și prin furnizarea de cursuri de calculator.
chiar dacă India este în urmă în oferirea unui curs stabilit în HCI, există designeri din India care, pe lângă creativitate și expresie artistică, consideră designul o activitate de rezolvare a problemelor și preferă să lucreze într-o zonă în care cererea nu a fost satisfăcută.
această dorință de proiectare i-a determinat adesea să intre în domenii inovatoare și să obțină cunoștințe prin auto-studiu. Mai târziu, când perspectivele HCI au ajuns în India, designerii au adoptat tehnici de evaluare a utilizabilității, studii de utilizator, prototipuri software etc.