adenozina este cunoscută pentru reglarea funcțiilor circulatorii miocardice și coronariene. Adenozina nu numai că dilată vasele coronare, dar atenuează creșterile mediate de receptorul beta-adrenergic ale contractilității miocardice și deprimă atât activitățile nodului sinoatrial, cât și cele atrioventriculare. Efectele adenozinei sunt mediate de doi receptori distincți (adică receptorii A1 și A2). Receptorii de adenozină A1, localizați în miocardul atrial și ventricular și nodurile sinoatriale/atrioventriculare, sunt responsabili de inhibarea activității adenilil ciclazei. Receptorii de adenozină A2, localizați în celulele endoteliale coronariene și musculare netede, sunt responsabili pentru stimularea acestei activități enzimatice. În timpul creșterii cererii de oxigen miocardic datorită ritmului rapid și exercițiilor fizice, deși atât fluxul sanguin coronarian, cât și concentrațiile de adenozină din miocard și efluxul coronarian au crescut, nu există un consens clar care să explice relația cauză-efect în prezent. Cu toate acestea, se crede că hiperemia coronariană indusă de ischemie/reperfuzie este atribuită în cea mai mare parte adenozinei eliberate și s-a dovedit că adenozina atenuează severitatea ischemiei datorită acțiunii sale vasodilatatoare coronariene. Efectele benefice ale adenozinei în timpul proceselor de ischemie/reperfuzie nu par simple. Acest lucru se datorează faptului că ischemia miocardică și leziunea de reperfuzie sunt cauzate de 1) leucocite și trombocite activate, 2) epuizarea ATP și supraîncărcarea cu calciu a miocardului și 3) eliberarea catecolaminei din nervii presinaptici, precum și 4) circulația coronariană afectată. În mod intrigant, adenozina atenuează toate aceste acțiuni dăunătoare și, prin urmare, atenuează leziunea ischemiei/reperfuziei. Într-adevăr, adenozina atenuează severitatea disfuncției contractile (asomarea miocardică) și limitează dimensiunea infarctului. Astfel, administrarea de adenozină sau potențiatori ai producției de adenozină în miocardul ischemic poate fi benefică pentru atenuarea leziunilor ischemice și de reperfuzie, deși sunt necesare investigații clinice suplimentare.