săptămâna de 7 zile este săptămâna internațională standard (ISO 8601) utilizată de majoritatea lumii.
ziua săptămânii și abrevierea
zilele săptămânii (7 zile): luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă și duminică.
zilele săptămânii (5 zile): luni, marți, miercuri, joi și vineri
Weekend (2 zi): sâmbătă și duminică.
Luni, Luni., Mo
Marți, Marți., Tu.
Miercuri, Miercuri., Noi.
Joi, Joi., Th.
Vineri, Vineri. Fr.
Sâmbătă, Sâmbătă., Sa.
Duminică, Soare. Su.
observați că zilele săptămânii și zilele lucrătoare și nu sunt aceleași:
-
zilele săptămânii sunt toate 7 zile de luni până duminică.
-
dar zilele lucrătoare sunt doar cele 5 zile de luni până vineri.
-
iar weekendul este sâmbătă și duminică.
începe luni sau duminică
conform standardului internațional ISO 8601, luni este prima zi a săptămânii. Este urmat de marți, miercuri, joi, vineri și sâmbătă. Duminica este a 7-a și ultima zi.
deși acesta este standardul internațional, mai multe țări, inclusiv Statele Unite, Canada și Australia, consideră duminica ca începutul săptămânii.
numite după zei și planete
numele celor 7 zile ale săptămânii în majoritatea limbilor latine provin din calendarul Roman, care se referea în fiecare zi la 7 corpuri cerești considerate a fi zei: Soarele, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn.
limba engleză a păstrat numele planetelor pentru sâmbătă, duminică și luni. Cu toate acestea, numele celorlalte zile ale săptămânii au fost înlocuite cu zeii lor echivalenți nordici sau germanici.
unele limbi asiatice, cum ar fi Hindi, japoneză și coreeană, au o relație similară între zilele săptămânii și planete.
DUMINICĂ: de la Mijlocul engleză sunnenday din engleza Veche sunnandæg („ziua soarelui”), din sunne („soare”), + daeg („ziua”), târziu Proto-Germanic *sunnōniz dagaz, ca o traducere din latină dies Solis și de greacă ήμέρα Ἥλιου (heméra Helíou); declarat „venerabila zi a soarelui” de către Împăratul Roman Constantin la 7 Martie 321 de CE. Compara olandeză zondag, West frizonă snein, Sonntag germană, daneză s-a născut.
SOL – (mitologia romană) zeu Roman antic; personificarea soarelui; omologul h electlios grec (mitologia greacă).
LUNI din engleza Veche mōnandæġ („ziua lunii”), de la mōna („luna”) + daeg („ziua”), târziu Proto-Germanic *mēniniz dagaz, o traducere din latină dies Lunae și de greacă ήμέρα Σελήνης (heméra Selénes). Compara frizonă de Vest moandei, olandeză maandag, germană Montag, mandag Daneză.
LUNA – (mitologia romană) zeița lunii; contrapartidă a selului grec-X-X-X (mitologia greacă).
marți de la Middle English Tewesday, de la Old English t Inktivwesd Inktiv („marți”), de la proto-germanică *t Inktivwas Dagaz („marți”, literalmente” ziua lui tiw”), de la *T Inktivwaz („Tyr, zeul războiului”) + *Dagaz („ziua”). Aceasta a fost o redare Germanică a latinei dies Martis în interpretatio germanica, ea însăși o traducere a greaca veche a lui 7CT (hem oximra Oximreos „ziua lui Ares”) (interpretatio Romana). Înrudit cu scoțienii Tysday („marți”), Frisona de Vest tiisdei („marți”), dialectal German Ziestag („marți”), tirsdag danez („marți”), tisdag suedez („marți”). Mai multe la Tyr, zi.
TYR-(mitologia nordică) zeul războiului și al conflictelor și fiul lui Odin; identificat cu Anglo-Saxon Tiu sau Tiw.
din nordica veche, din proto-germanică, din proto-Indo-europeană, din dhyeu- („Dumnezeu”). Înrudit cu engleza veche t Inktivw.
miercuri de la Middle English Wednesdai, Wodnesdei, de la Old English w seconddnesd secund („miercuri”), de la a Germanic (comparați proto-germanic *W Seconddanas Dagaz) calque of Latin dies („ziua”) Mercurii („de Mercurii”) și Koine antic grecescul (Hemera, „ziua”) circulant (hermou, „de Hermes”), printr-o asociere a zeului Odin (Woden) cu mercur și Hermes.
ODIN – (mitologia nordică și păgânismul) zeul suprem al panteonilor germanici și nordici, liderul Unktsir, după care Miercuri este numit; zeul războiului și poeziei, soțul lui Frigg, tatăl lui Balder, Hod, Hermod, Thor și Tyr. Tatăl tuturor, cel cu un singur ochi, cel Groaznic, tatăl bătăliei.
Odin de la Old Norse Xixtinn, asemănător cu Old High German Wotan și Old English W Xixtden. De la Proto-germanică * W x-Danaz, derivat din Proto-germanică * W x-Zuz („furie, inspirație maniacală, furor poeticus”), de la proto-indo-europeană *wet-. Compara vechi Norvegiană unixtr și olandeză woede( furie) și woeden (la furie).
JOI, de la Mijloc în engleză, din engleză Veche þursdæġ, þurresdæġ („joi”), eventual de la un derivat din engleza Veche þunresdæġ („joi”, literalmente „Thor’ s day”), dar mult mai probabil de Nord origine Germanică, din Norvegiana Veche þōrsdagr sau Vechi daneză þūrsdag („joi”); tot de la Proto-Germanic *Þunras dagaz („Thor’ s day”). Comparați Tongersdei din Friza de Vest, donderdag olandez, Donnerstag German, torsdag danez. Mai mult la thunder, day.
O cazuri de latină moare Iovis (dies Jovis) și din limba greacă Veche ἡμέρα Ζεύς sau ήμέρα Διός (heméra Zeús sau heméra Diós, „ziua lui Zeus”), printr-o asociere a zeului Thor cu zeul Roman de tunet Jove (Jupiter) și cu zeul grec de tunet a lui Zeus.
THOR – (mitologia nordică) zeul tunetului și ploii, agricultura și fiul lui Odin; imaginat ca mânuind un ciocan emblematic al fulgerului; identificat cu Teutonic Donar.
reprezentând vechea Norvegiană Oktogrr (Suedeză Tor); înrudit cu engleza veche oktogrunor.
Vineri de la engleza veche fr unktif. Compus din FR-uri și D-URI-URI „zi”, corespunzând proto-Germanicului târziu * Frijj-URI-URI-uri Dagaz („ziua Frigg-ului”). Compara frizonă de Vest eliberat, vrijdag olandeză, Freitag germană, fredag Daneză. Frigg norvegian vechi( Friggjar genitiv), Fri Saxon vechi și Frig englezesc vechi sunt derivate din Frijj Germanic comun. Frigg este înrudit cu sanscrită PR unixty, care înseamnă „soție”.”Rădăcina apare și în Old Saxon fri, care înseamnă „doamnă iubită”, în suedeză ca fria („a cere în căsătorie”) și în Islandeză ca FRJ, care înseamnă „a iubi”.”
un calque al latinei dies Veneris și al grecului antic (hem unktira Afrod Unktes), printr-o asociere a zeiței Frigg cu zeița romană a iubirii Venus și zeița greacă a iubirii Afrodita.
FRIGG – (mitologia germanică, mitologia nordică) soția lui Odin și zeița nordică/Germanică a iubirii căsătorite, cerurile, casa și Vatra, după care este numită vineri (datorită faptului că a fost identificată cu Venus și Afrodita).
de la Frigg Norvegiană veche ,de la Proto-germanică * Frijj Int.
SÂMBĂTĂ, de la engleza Veche Sæternesdæg („ziua lui Saturn”), de la Sætern („Saturn”), din limba latină Saturnus și din greacă Κρόνου (kronos) („zeul fertilității, agricultură și vegetație”), eventual de la Etrusc, + engleza Veche daeg („ziua”); o traducere din latină dies Saturni și de greacă ήμέρα Κρόνου (heméra Krónou „zi de Kronos”) Compara West Frisian saterdei, Olandeză zaterdag.
SATURN – (mitologia romană) zeul fertilității, Agriculturii și vegetației; omologul grec Kronos (mitologia greacă).
din Engleza Veche s Unterntern, din latină Saturnus, probabil de origine etruscă, influență plauzibilă de latină satus, participiu trecut de serere („a semăna”).
grecescul antic, eventual din grecescul antic, (Krain, „a domni sau a comanda”).