după Războiul din 1812, transportul maritim și—a extins acoperirea-și națiunea a crescut odată cu ea.
transportul maritim a fost seva națiunii americane în creștere în prima jumătate a secolului al 19-lea. Navele și marinarii au conectat producătorii și clienții, fermierii și consumatorii, imigranții și noile lor case—peste oceane, de-a lungul coastelor și pe căile navigabile interioare. Navele au rulat într-un program regulat și au început să profite de puterea aburului.
- traversări programate
- Tren & Co. Boston pachete publicitate, 1855
- la bordul unui pachet
- „îmbarcarea, Waterloo Docks, Liverpool”
- „interiorul salonului unei nave de pachete cu vele”
- Tren & Co. anunț de navigație, August 1850
- gătit pe mare
- bilet de direcție, 1856-57
- în Steerage
- în interiorul unei nave de pachete, 1854
- desene animate germane, despre 1850
- o navă cu un program
- călătoria cu abur
- notificări de navigație din New York Times, 31 mai 1855
- Isaac Webb
- sosirea vaporului Collins Line Atlantic
- Savannah, 1819
- Mariner ‘ s Sea Chest, 1799
- dorul de casă, 1868
- conexiunile de coastă
- transportul varului din Maine, aproximativ 1880
- la bordul granitului, aproximativ 1900
- capac de granit, despre 1869
- Trezoreria de piatră
traversări programate
simpla inovație a navigării conform unui program a dat imigranților și economiei americane un impuls la începutul anilor 1800. în mod tradițional, navele navigau când încărcaseră suficientă marfă pentru a justifica o călătorie. Pasagerii ar putea fi întârziate zile sau chiar săptămâni de așteptare pentru calele pentru a umple. După Războiul din 1812, proprietarii de nave au început să experimenteze orare regulate, iar anii 1820 și 1830 au văzut un boom al liniilor de transport programate peste ocean și de-a lungul coastelor.
Tren & Co. Boston pachete publicitate, 1855
prin amabilitatea societatea Bostoniană / Old State House
la bordul unui pachet
sute de mii de imigranți au părăsit Europa pentru Statele Unite în anii 1800. au căutat oportunități economice, libertate religioasă și politică și șansa de a se alătura membrilor familiei care au mers mai departe.
mulți imigranți au navigat în America sau înapoi în țările lor de origine în nave de pachete, Nave care transportau poștă, marfă și oameni. Cele mai multe au trecut în zona de direcție, sub punți. Condițiile variau de la navă la navă, dar direcția era în mod normal aglomerată, întunecată și umedă. Salubritatea limitată și mările furtunoase se combină adesea pentru a o face murdară și mirositoare. Șobolanii, insectele și bolile erau probleme frecvente.
un pachet tipic în anii 1820 și 1830 ar putea găzdui, de asemenea, 10 până la 20 de pasageri de cabină bine pregătiți. Bogați sau săraci, mulți călători au alternat între anxietate și plictiseală pe traversările lungi ale oceanului, în funcție de vreme.
de la Illustrated London News, 6 iulie 1850
prin amabilitatea Muzeului marinarilor
„îmbarcarea, Waterloo Docks, Liverpool”
la mijlocul anilor 1800, majoritatea imigranților britanici în Statele Unite au plecat din Liverpool, Anglia. Mulți scandinavi au navigat și în America prin portul Britanic. Alți emigranți europeni au navigat din Le Havre, Franța; Bremen și Hamburg, Germania; și Anvers, în Belgia.
de la unele nave cu vele celebre și constructorul lor, Donald McKay . . . de Richard C. McKay, drepturi de autor 1928
prin amabilitatea bibliotecilor Smithsonian Institution
călătorii bogați au profitat de traversările fiabile ale pachetelor pentru a studia, tur sau tranzacționa afaceri în străinătate. Staterooms, deși mici, în mod normal, a venit echipat cu o saltea și lenjerie de pat, o chiuvetă, și unele sertare. Ușile lor ventilate se deschideau direct în cabină sau salon, o zonă comună pentru mâncare și socializare. Pe multe nave, căpitanul a luat masa cu pasagerii cabinei.
Imaginați-vă că emigrați din Marea Britanie în Statele Unite în 1850. Cum te-ar ajuta acest anunț să te pregătești pentru călătoria ta?
ce a fost inclus în prețul unui bilet de conducere?
ce te-ai putea aștepta să mănânci în timp ce te afli la bord?
ce nu a fost inclus în bilet?
cum ar putea călătorii irlandezi începând din Belfast să ajungă la Liverpool, Anglia, pentru a prinde nava pentru traversarea lor transatlantică?
acest document utilizează greutăți și măsuri tradiționale englezești. 1 piatră = 14 kg ( 6,3 kg) ; 1 CWT sau hundredweight = 112 kg ( 50,8 kg)
gătit pe mare
acest raport al Condițiilor de conducere a fost scris de un medic care traversase Atlanticul de multe ori pe nave mari de pachete americane. „Reforma trebuie făcută”, a scris el, ” pentru a îmbunătăți starea claselor mai sărace de emigranți.”
bilet de direcție, 1856-57
achiziționat în octombrie 1856, acest bilet de direcție unic a fost bun pentru trecerea pe oricare dintre navele Cope Line care navigau de la Liverpool la Philadelphia înainte de mijlocul lunii mai 1857.
Illustrated London News, 10 mai 1851
prin amabilitatea Muzeului marinarilor
în Steerage
pasagerii Steerage au dormit, au mâncat și au socializat în aceleași spații. Și-au adus propriile așternuturi. Deși au fost furnizate alimente, pasagerii au trebuit să-l gătească singuri. La traversările aspre, pasagerii de direcție aveau adesea puțin timp în aerul proaspăt de pe puntea superioară. Dacă pasagerii nu umpleau direcția, spațiul deținea adesea marfă.
de la Die Gartenlaube Leipzig Fruft Neil
prin amabilitatea Muzeului marinarilor
acest fragment dezvăluie modul în care călătorii, imigranții și încărcătura au navigat împreună. Călătorii cu destui bani au cumpărat „pasajul cabinei” și au dormit în camere private sau semiprivate. Marea majoritate a pasagerilor, de obicei imigranți, cumpărat paturi supraetajate în steerage, de asemenea, numit ‘punte tween pentru poziția sa între cabine și Cala.
desene animate germane, despre 1850
plângeri cu privire la supraaglomerarea, alimente săraci, abuz, și boala pe navele de imigranți a condus Statele Unite și țările din Europa să adopte noi legi în anii 1840 și 1850.
din Reforma Die, nr.46, 1848, S. 184 (Hamburg)
prin amabilitatea www.istoric-hărți.de
- mări imaginea
- vezi înregistrare
navă de pachete Shenandoah
construit la Philadelphia, 1840
capacitate: aproximativ 290 de pasageri
vizualizați înregistrarea obiectului
începând cu anii 1820, transportul imigranților s-a dezvoltat într-o afacere profitabilă, la scară largă. Shenandoah a transportat oameni și mărfuri din 1840 până în 1854, de obicei între Philadelphia și Liverpool. Pe o traversare tipică în August 1845, nava a ajuns la New York cu 231 de pasageri—toți, cu excepția câtorva fermieri, grefieri, mecanici și muncitori din Anglia și Irlanda.
călătoria cu abur
puterea aburului a promis că va elibera navele oceanice de capriciile vântului și ale vremii. Cu toate acestea, navele cu aburi au suferit de o varietate de probleme: transportul suficient de combustibil, găsirea de motoare fiabile și susținerea unor costuri de operare uriașe.
vasele cu aburi timpurii erau hibrizi care se bazau atât pe motoare cu aburi, cât și pe vele. Savana a făcut prima traversare asistată de abur a Atlanticului în 1819. Dar primele treceri regulate cu vaporul nu au început decât în anii 1840. până în anii 1850, mulți pasageri mai bogați s-au mutat pe vapoare, în timp ce majoritatea imigranților încă traversau oceanul pe nave cu vele.
prin amabilitatea bibliotecilor Smithsonian Institution
- mări imaginea
- vezi înregistrare
pictură în ulei pe pânză de Samuel Walters, 1851
Isaac Webb
View Object Record
linia bilei Negre a fost pionierul serviciului de pachete programate pe Oceanul Atlantic în 1818. La 20 mai 1851, noua navă a liniei Isaac Webb a sosit la New York cu 760 de pasageri de direcție și câțiva pasageri de cabină. Nava s-a bazat exclusiv pe vânt până în epoca aburului, transportând pasageri până în 1879.
- marire imagine
- vezi înregistrare
pictură în ulei pe pânză de Louis Honore Frederick Gamain
sosirea vaporului Collins Line Atlantic
vizualizați înregistrarea obiectului
Atlanticul a fost construit în New York în 1849. A fost primul vapor transatlantic Collins Line, în serviciu din 1850 până în 1858. În cele cinci nave construite la comandă, Edward Knight Collins a fost pionierul ideii de cazare de lux pe un vapor oceanic.
- măriți imaginea
- vizualizați înregistrarea
vapor de pachete cu aburi Savannah
construit la New York, 1819
capacitate: marfă și 34 de pasageri
Savannah, 1819
View Object Record
Savannah a fost primul vapor cu aburi care a traversat Atlanticul, deși mai ales sub energie eoliană. Motorul navei era auxiliar, destinat în principal manevrelor în calm sau în port. În 1820, noii proprietari au scos motorul și au operat Savannah între New York și Savannah, Georgia, ca navă de pachete de coastă, transportând bumbac și alte mărfuri.
- marire imagine
- vizualizare înregistrare
Mariner ‘ s Sea Chest, 1799
View Object Record
cufărul marinarului deținea obiecte personale și îmbrăcăminte pentru călătorii întregi. Era magazinul, biblioteca, banca și legătura cu casa. O inimă cu numele „Jan Smart” este sculptată în interiorul capacului.
dorul de casă, 1868
imaginile populare ale marinarilor, precum acest tânăr visător, erau foarte romantizate la mijlocul anilor 1800. dar trudirea pe o navă comercială era grea și periculoasă, iar mulți marinari erau subnutriți și deziluzionați. Dorul de casă, o temă comună în cântecele despre marinari, a fost, de asemenea, un fapt al vieții pe mare.
conexiunile de coastă
transportul maritim de-a lungul coastelor Americii a fost vital pentru economia națiunii. Cherestea, cărămizi, bumbac și alte mărfuri în vrac din diferite părți ale țării au petrecut timp pe mare.
multe orașe americane au fost construite cu materiale transportate peste apele de coastă. Calcarul extras în Maine a fost transformat în mortar și expediat la New York și Boston, unde a fost folosit în construcția clădirilor. Carierele din Maine au furnizat, de asemenea, granit pentru a finaliza clădirea Departamentului Trezoreriei din Washington, D. C., între 1855 și 1869. Piatra potrivită a fost expediată ulterior la New York și Philadelphia pentru noi oficii poștale grand central.
transportul varului din Maine, aproximativ 1880
o goeletă Din Rockland Harbor este încărcată cu butoaie de var, utilizate pentru fabricarea cimentului. Lemnul stivuit la dig este pentru cuptoare, unde varul este produs prin arderea calcarului.
prin amabilitatea lui Douglas K. și colecția Linda J. Lee
la bordul granitului, aproximativ 1900
muncitorii de la cariera John L. Goss din Stonington, Maine, au folosit derricks și căruțe de piatră trase de cai numite galamanders pentru a transporta blocuri de granit de la carieră la navă.
prin amabilitatea Muzeului Maritim Maine
împrumutat de Biroul curatorului, Departamentul Trezoreriei
capac de granit, despre 1869
acest capac de granit a ancorat o parte din gardul de fier al Departamentului Trezoreriei. Muncitorii din construcții au eliminat-o în timpul modificărilor din 1986.
Trezoreria de piatră
Departamentul de trezorerie finalizat, văzut din sud-vest, după 1870
dintr-un card stereoview publicat de C. S. Cudlip & Co.
prin amabilitatea Biroului curatorului, Departamentul Trezoreriei